În estul ţării, în Lunca Prutului, există o deltă ascunsă încă în anonimat, după ce vreme de câteva zeci de ani a fost zonă interzisă, fiind anexată graniţei strategice cu mega-vecinul de la Răsărit, ce a fost URSS. Locuitorii din zonă o numesc “Delta Prutului” şi spun că atracţiile din zone le-ar putea aduce mulţi turişti, dacă aceştia ar cunoaşte secretele ei.
Deocamdată aceste secrete sunt mai bine cunoscute de către pescari, iar aceştia nu sunt deloc puţini. Chiar dacă în bălţile de aici, până nu demult se putea ajunge doar cu permisul special PG, eliberat de Grăniceri, acum aceştia iau zona cu asalt. Cea mai mare din bălţile naturale din Lunca Prutului este Maţa – Rădeanu, din nord, cu o suprafaţă de 605 ha. Iar, pe măsură ce cursul râului coboară spre vărsarea în Dunăre, pe o distanţă de vreo 60 km întâlnim Balta Pochina (75 ha), Balta Sovârca (223 ha), Balta Maicăş (43 ha), Lacul Vlădeşti (324 ha), Lacul Brăneşti (23 ha), Balta Vlăşcuţa (49 ha) şi “diamantul coroanei”, Lacul Brateş, supranumit şi “Balatonul României” (care astăzi mai are 2120 ha, din cele 7.800 ha pe care le avea înainte de campania de desecări pentru agricultură din anii 50). De aceea, în satul Vădeni, din comuna Cavadineşti, unde se află Balta Maţa Rădeanu, vin, la fiecare sfârşit de săptămână, pescari de la Bucureşti, Iaşi, Oneşti, Bacău, Focşani, Buzău şi bineînţeles de la Galaţi.
În estul ţării, în Lunca Prutului, există o deltă ascunsă încă în anonimat, după ce vreme de câteva zeci de ani a fost zonă interzisă, fiind anexată graniţei strategice cu mega-vecinul de la Răsărit, ce a fost URSS. Locuitorii din zonă o numesc “Delta Prutului” şi spun că atracţiile din zone le-ar putea aduce mulţi turişti, dacă aceştia ar cunoaşte secretele ei.
Deocamdată aceste secrete sunt mai bine cunoscute de către pescari, iar aceştia nu sunt deloc puţini. Chiar dacă în bălţile de aici, până nu demult se putea ajunge doar cu permisul special PG, eliberat de Grăniceri, acum aceştia iau zona cu asalt. Cea mai mare din bălţile naturale din Lunca Prutului este Maţa – Rădeanu, din nord, cu o suprafaţă de 605 ha. Iar, pe măsură ce cursul râului coboară spre vărsarea în Dunăre, pe o distanţă de vreo 60 km întâlnim Balta Pochina (75 ha), Balta Sovârca (223 ha), Balta Maicăş (43 ha), Lacul Vlădeşti (324 ha), Lacul Brăneşti (23 ha), Balta Vlăşcuţa (49 ha) şi “diamantul coroanei”, Lacul Brateş, supranumit şi “Balatonul României” (care astăzi mai are 2120 ha, din cele 7.800 ha pe care le avea înainte de campania de desecări pentru agricultură din anii 50). De aceea, în satul Vădeni, din comuna Cavadineşti, unde se află Balta Maţa Rădeanu, vin, la fiecare sfârşit de săptămână, pescari de la Bucureşti, Iaşi, Oneşti, Bacău, Focşani, Buzău şi bineînţeles de la Galaţi.